Science is the best thing we can do. And I think it is better for men to seek order in a chaotic manner instead to study chaos in an orderly fashion.

Tuesday, July 21, 2015

Completare

Desi filosofia si teologia au traditii stravechi, ele nu pot alcatui un sistem complet autonom. O experienta de milenii, intarita mai ales de istoria ultimelor secole ne arata ca o gindire oricit de bine articulata, bazata doar pe cele doua, esueaza.
Pe de alta parte, stim ca “nuantarea judecatilor morale dupa circumstante” e o buna definitie pentru oportunism: evident, nimeni nu pretinde ca oportunismul e fundamental rau — de exemplu, in economie, oportunismul tine de natura intima a conceptului de piata libera, in politica insa, nuantarea sistematica a judecatilor da nastere clientelismului.
Principiile au sensul lor pe lumea asta, iar cind vorbim de adevar nu putem ocoli absolutul. Caci, desi s-a incercat renuntarea la principiul tertului exclus, stiinta moderna se bazeaza in continuare pe logica elementara.
Cit despre “intelepciunea practica”, aceasta decurge natural tot din cunoastere sau stiinta, prin recursul sistematic la experiment (experienta) sau la traditie.
Absolutul este esential insa daca admitem principiul independentei lumii ideilor — o consecinta imediata este desfiintarea oricarei ideologii materialiste.
Sa observam, in fine, un fapt aparent straniu: anume ca, chiar si oamenii care prefera nuantele, daca au de ales intre a postula existenta unei fiinte atotputernice si independenta lumii ideilor, opteaza sistematic pentru prima varianta, desi e clar ca aceasta e mult mai constringatoare — adica mai predispusa la contradictii –, si asta in conditiile in care totusi, a doua nu o poate elimina pe prima.

Vezi posibila nedreptate a dreptatii absolute de Tereza-Brindusa Palade