Motivatie

La virsta pe care o am, sint inclinat sa fiu ingrijorat de faptul ca motivatia mea, in general, e in suferinta, nu ma mai entuziasmez ca la douazeci sau treizeci de ani. Sint tentat sa cred, mai ales din cauza ca si altii cred, ca penuria in cauza se datoreaza chiar inaintarii in virsta.
Si totusi. Mai intii as observa cel putin trei trairi inrudite: mirarea, motivatia, entuziasmul.
A fi entuziasmat e similar cu a fi sub influenta unei tarii, pe cind motivatia pare sa tina de un fel de management afectiv. Si, desi mirarea, ca exercitiu, nu pare sa intereseze prea mult, incep sa cred ca de la un moment incolo -- care nu e marcat de virsta biologica --, aceasta e singura sursa sigura de motivatie. Daca entuziasmul e, in general, pentru adolescenti sau tineri iar motivatia pentru maturi, as spune ca mirarea e pentru altfel de oameni -- am observat ca cei in virsta duc lipsa de toate trei.