Despre invatamint (continuare)

Foarte interesant articolul Adrianei Gorga de pe contributors.ro. Istoricul schitat, de asemenea.
Cred insa ca educatia ar trebui vazuta ca una dintre puterile unui stat, egala cu cele trei sau patru admise deja. De aici ar decurge firesc si separarea reala de celelalte, dar mai ales de puterea politica. Mi se pare straniu ca pina azi inca n-au fost clarificate raporturile sale cu politica, ca pina azi, politicul se amesteca inadmisibil in treburile educatiei. Daca in plina modernitate este posibila indoctrinarea in scoala, motivul este tocmai acesta: lipsa independentei reale a invatamintului. In Romania, inertia gindirii comuniste a fost posibila printr-o scoala aservita politic. Azi stim prea bine ca in sistem avem o increngatura de interese politico-financiare si coruptie generalizata. Probabil ca aici ar trebui cautata lipsa de interes privind reformele autentice.
Pe de alta parte, e evident ca nu sindicatele din invatamint ar trebui sa reprezinte breasla, ci organizatiile profesionale: sindicalistii sint calul troian al politicii in invatamint. Sindicalistii sint buni in fabrici, si poate nici acolo, caci daca intreprinderea e una de stat, politicul se infiltreaza adesea chiar prin sindicalisti. Invatamintul insa nu e o suma de fabrici: motivul este chiar acela ca, atunci cind invatamintul incepe sa produca rezultate in serie, se cheama ca indoctrineaza. Iar cind invatamintul indoctrineaza, el nu-si mai atinge menirea, ci dimpotriva, contribuie la generalizarea ignorantei sau direct a prostiei patente in societate -- exemple de prostie patenta din societatea romaneasca il reprezinta mogulii de presa dar si clasa destul de consistenta a parvenitilor.
Sa reflectam: o societate in care e generalizata credinta ca nu poti razbi in afaceri decit furind e una in care educatia a esuat. O tara in care majoritatea regreta comunismul este o tara in care politicul tine loc de educatie. O economie in care se imbogatesc prostii -- lumea le zice smecheri --, e una debila.
Cred ca invatamintul nu poate fi reformat decit din interior: mi se pare complet eronat ca profesorii universitari sa astepte reforme autentice de la politruci. Vorbeam intr-una dintre postarile anterioare referitoare la subiect ca unul dintre rezultatele catastrofale ale invatamintului de dinainte de '90 este chiar lipsa generalizata a initiativei. Faptul ca timp de mai bine de doua decenii educatorii si profesorii romani au lasat initiativa in seama politicienilor nu face decit sa sublinieze gravitatea situatiei. Am vazut deja ca multi oameni destepti din tara asta nu-si dau seama ca invatamintul comunist -- inclusiv cel tehnic sau din stiintele exacte -- a fost, de fapt, unul de indoctrinare.