Science is the best thing we can do. And I think it is better for men to seek order in a chaotic manner instead to study chaos in an orderly fashion.

Wednesday, February 27, 2013

Revenirea

Ma bucur enorm ca Patapievici nu renunta.
Veste buna pentru moral.

P.S.
Dialogul cu Plesu

Tuesday, February 05, 2013

Politica si iar politica

Despre invatamintul din Finlanda sau Statele Unite am mai scris si s-a scris in Romania. Impresia mea este ca discutam o vreme, de preferat incrincenat, dupa care subiectul e abandonat. Avem un talent special de a epuiza temele importante: caci nu suportam sa discutam decit teme importante. Ne intereseaza mersul lumii, marile puteri si, evident, politica.

Da, sustin in continuare ca se face politica, politica desantata. Iata, d-voastra, desi probabil ca nici macar nu sinteti politician, sustineti punctul de vedere al unui politician, mai precis punctul de vedere tipic unui politician roman: anume ca politica nu doar ca se amesteca, dar trebuie sa se amestece in toate, ca politica e in tot si in toate.
Dar organizarea, structurarea unei societati nu are nevoie in primul rind de politica pentru a functiona. Societatile albinelor sau furnicilor nu fac politica dar functioneaza foarte eficient. Neuronii animalelor, multi sau putini, desi grupati si organizati pe structuri functionale nu fac politica si cu toate astea functioneaza aproape miraculos.
Eu nu sustin ca politica ar trebui eliminata. Dar fiindca politica se bazeaza pe ideologie mai mult decit oricare alt sistem de gindire, chiar mai mult decit religia, ea este domeniul cel mai slab, cel mai vulnerabil la abuzuri dar si cel mai inapoiat dintre toate preocuparile umane. In fabricile comuniste politica a facut ravagii, in spitalele comuniste de asemenea, cit despre invatamint, am aratat ca acesta devenise unul de indoctrinare: pionierii faceau inclusiv sedinte de infierare, stiu bine ce vorbesc.
Media romaneasca este intens politizata ca si cind cea mai importanta problema a romanilor ar fi politica, si asta pentru ca mogulii de presa au probleme cu justitia: avem si am avut parlamentari in plin conflict de interese, care amesteca cu nonsalanta treburile politice cu afacerile din media si nu numai, dar ni se spune ca ceea ce fac ei nu e politica, si deci ca n-avem conflicte. Primul-ministru a demolat prin interpusi servili comisii de etica din educatie, face aprecieri legate de actul de justitie si totul e in regula, de vreme ce nici el nu face politica. Daca nu fac politica, atunci ce fac toti oamenii astia?
Sau. Atunci cind majoritatea electorala a acestei tari voteaza infractori in parlament sau pentru primarii, oameni cu dosare penale, ce altceva putem spune despre vot decit ca este unul intens politizat? Atunci cind statisticile arata ca peste 60% dintre romani regreta comunismul, ce altceva poti spune despre ei decit ca au trait si traiesc intr-un mediu prea politizat? Atunci cind oameni tineri care nu stiu inca sa faca bine nici macar o meserie intra in politica pentru a se capatui, ce poti spune despre sistemul care i-a educat? In vreme ce stinga de la noi e comunistoida si are mereu majoritati covirsitoare iar dreapta e mai mereu aproape de dizolvare, iar o tara intreaga este polarizata de mass-media ca si cind la putere ar fi dreapta, mai e oare de crezut ca in continuare n-avem suficienta ideologie, ca inca n-am inceput sa facem politica?
Iertati-ma, nu s-a ajuns aici prin simpla gargara.
Insist: pedagogia are sau ar trebui sa aiba de-a faca cu stiinta, poate recurge la experiment. Politica insa nu este in adevaratul sens al cuvintului o stiinta, nu are caracter experimental: cind politica face experimente sociale, rezultatele sint dezastruoase -- comunismul a fost un asemenea experiment social de amploare. Cit despre ideologia in invatamint, aceasta ar trebui cel mult predata si nu impusa prin metodele de predare. Caci ideologia devine pernicioasa in mina celor neinstruiti: inclusiv ginditorii exersati si filozofii s-au pacalit cu ideologia -- vezi marxismul prizat inca si azi de multi filozofi.

Sunday, February 03, 2013

Despre invatamint (continuare)

Foarte interesant articolul Adrianei Gorga de pe contributors.ro. Istoricul schitat, de asemenea.
Cred insa ca educatia ar trebui vazuta ca una dintre puterile unui stat, egala cu cele trei sau patru admise deja. De aici ar decurge firesc si separarea reala de celelalte, dar mai ales de puterea politica. Mi se pare straniu ca pina azi inca n-au fost clarificate raporturile sale cu politica, ca pina azi, politicul se amesteca inadmisibil in treburile educatiei. Daca in plina modernitate este posibila indoctrinarea in scoala, motivul este tocmai acesta: lipsa independentei reale a invatamintului. In Romania, inertia gindirii comuniste a fost posibila printr-o scoala aservita politic. Azi stim prea bine ca in sistem avem o increngatura de interese politico-financiare si coruptie generalizata. Probabil ca aici ar trebui cautata lipsa de interes privind reformele autentice.
Pe de alta parte, e evident ca nu sindicatele din invatamint ar trebui sa reprezinte breasla, ci organizatiile profesionale: sindicalistii sint calul troian al politicii in invatamint. Sindicalistii sint buni in fabrici, si poate nici acolo, caci daca intreprinderea e una de stat, politicul se infiltreaza adesea chiar prin sindicalisti. Invatamintul insa nu e o suma de fabrici: motivul este chiar acela ca, atunci cind invatamintul incepe sa produca rezultate in serie, se cheama ca indoctrineaza. Iar cind invatamintul indoctrineaza, el nu-si mai atinge menirea, ci dimpotriva, contribuie la generalizarea ignorantei sau direct a prostiei patente in societate -- exemple de prostie patenta din societatea romaneasca il reprezinta mogulii de presa dar si clasa destul de consistenta a parvenitilor.
Sa reflectam: o societate in care e generalizata credinta ca nu poti razbi in afaceri decit furind e una in care educatia a esuat. O tara in care majoritatea regreta comunismul este o tara in care politicul tine loc de educatie. O economie in care se imbogatesc prostii -- lumea le zice smecheri --, e una debila.
Cred ca invatamintul nu poate fi reformat decit din interior: mi se pare complet eronat ca profesorii universitari sa astepte reforme autentice de la politruci. Vorbeam intr-una dintre postarile anterioare referitoare la subiect ca unul dintre rezultatele catastrofale ale invatamintului de dinainte de '90 este chiar lipsa generalizata a initiativei. Faptul ca timp de mai bine de doua decenii educatorii si profesorii romani au lasat initiativa in seama politicienilor nu face decit sa sublinieze gravitatea situatiei. Am vazut deja ca multi oameni destepti din tara asta nu-si dau seama ca invatamintul comunist -- inclusiv cel tehnic sau din stiintele exacte -- a fost, de fapt, unul de indoctrinare.