Despre politica, experiment si intelectuali

E ceva sa stringi pe contributors.ro peste 7000 de vizualizari: e realmente un succes. Sebastian Lazaroiu dovedeste inca o data ca ramine un nume in tagma analistilor politici.
Eu insa nu impartasesc gustul pentru experiment al domniei sale. Experimentul isi are rolul sau in cunoastere. In politica insa, experimentul nu e de dorit. Dimpotriva. Iata, comunismul in sine a fost un experiment social si politic de proportii cu rezultate catastrofale pentru umanitate, adica inclusiv pentru cei ce pareau sa ramina neafectati direct de el. Astazi vedem "radioactivitatea" comunismului afectind aproape toate tarile lumii. Lumea de azi e mult mai putin capitalista decit cea din urma cu 25 de ani.

Abbott Lawrence Lowell spunea: We are limited by the impossibility of experiment. Politics is an observational, not an experimental science.

Ei bine, iresponsabilitatea politicienilor si, mai nou, a multor economisti incepe in momentul in care fac din politica un demers experimental. Cum spuneam, experimentul poate fi folositor in cunoastere, mai ales atunci cind sintem in pana de idei. Pentru un politician insa, nu experimentul este salvarea dintr-o situatie aparent incurcata, ci recursul la intelectuali. Si nu-i vorba aici doar de a respecta traditia sau de vreo ierarhie, desi si astea sint importante, dar este vorba de o realitate: intelectualii sint cei care lucreaza in cel mai natural mod cu putinta cu ideile. Ei bine, desi numai un idiot se rusineaza sa sustina sau sa caute raspunsuri la intelectuali, majoritatea politicienilor in criza de idei se rusineaza sa apeleze la autoritatea intelectualilor. Altfel, multi dintre politicienii de vaza isi fac un titlu de glorie din a-i ridiculiza pe intelectuali: intelectualul e vazut ca fiind retras in turnul de fildes pe cind ei, politicienii adevarati, doar ei se pricep la "munca de partid".